Dragă-mi este padurea,
bântuită de adierea grea,
de sprâncene pământene,
lungi, piezis-răsăritene
.Dragă-mi este padurea,
soarele din an în veac,
padurea ce poartă-n ea
moarte-ades si-ades un leac
Spune-se că-n holdă coaptă
care zice: nu si daca.
Dragă-mi este padurea,
mare face inima,
mare pe cât lumea-zare,
mică pe cât lacrima.
