Răspuns :
Observam sentimentul de afectiune a lui Tudor Arghezi fata de vietuitoarele mici . Se observa atunci cand spune o furnica ,,mica , mica,,prin care ne arata cat de firava este vietatea .Acesta ne prezinta cum o furnica urca pe picioarele lui , mai spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste ,, crăci,,Aceasta figura de stil poate fi o comparaţie ,, Omul precum copacul ''
.
In prima strofa autorul ne arata cu ajutorul cuvintelor “ieri”, “la pranz” momentul in care se
desfasoare intamplarea pe care o relateaza.
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura
deoarece acesta foloseste repetitia “mica,
mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.
Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind
hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu
niste “craci”. Aceasta figura de stil
poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o
foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul
epitetelor “harnica” si “maruntica”.
Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne
arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica
“Duse, harnica, la gura”.
In a treia strofa scriitorul foloseste adresarea directa. Acesta
personifica gandul care o intreaba mahnit pe furnica, lucru care ne arata inca
o data grija si dragostea pe care o poarta micii fapturi.
De asemenea, aceste sentimente le putem observa si datorita adresari cu
substantivul “tata”, accentuand
starea de afectiune parinteasca pe care
autorul o manifesta.
Pentru a accentua confuzia furnicii creatorul a folosit imagini dinamice “Un’ te duci”, “nu te-ai lamurit”, “si-ai
ratacit”, “te-ai suit”, “sa-ti arat”.
Putem observa si folosirea arhaismelor gramaticale “Un’”(unde).
In a patra strofa autorul continua adresarea directa. Sentimentul pe care
il are in aceasta strofa fata de mica faptura este tot de grija, lucru observat
datorita noii intrebari “Unde dormi aici
departe?”.
Pentru a-si arata grija fata de furnica scriitorul foloseste imaginili
dinamice: “sa-ti mai pui”, “unde dormi”,
“s-ajungi”.
Observam folosirea cuvintelor din campul lexical al cartii: “carte”, “pagina”, “virgula”, “op”,
“poezie”.
In a cincea strofa autorul continua sa-si arate grija fata de mica faptura:
“S-o
feresc de nestiut,
Ingrijat
de ce-o sa zica
Maica
stareta furnica”
Scriitorul foloseste personificarea: “Maica
stareta furnica”.
Imaginile folosite sunt statice: “o
asteapta in zadar”, “ma gandesc”, “ce-i de facut”.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!