Elevul a ramas singur in biblioteca intunecata, printre rafturile imense pline de carti de toate felurile. Dandu-si seama de ceea ce s-a intamplat, a alergat catre usa de la intrare si a strigat dupa ajutor cat de tare a putut, insa nimeni nu l-a auzit, cu totii plecasera deja.
Baiatul s-a gandit sa sune dupa ajutor, dar nu avea telefonul la el, iar in biblioteca nu exista telefon. Realizand ca nu mai are ce face, a inceput sa planga si sa alerge disperat printre coridoare, cautand o iesire. Bietul baiat se gandea la parintii lui care cu siguranta erau ingrijorati acasa si nu stiau unde se afla copilul lor.
La un moment dat, s-a calmat si a decis sa astepte sa se faca dimineata si sa se deschida biblioteca din nou. Ca sa nu stea degeaba a inceput sa se plimbe printre rafturi, in cautarea unei carti mai interesante. Cum lui ii placeau foarte mult Legendele Olimpului, a cautat o carte despre semizei si, in final, a gasit o carte albastra, cu o coperta lucioasa pe care era desenat Perseu, fiul lui Poseidon, zeul marii. Fascinat de frumusetea cartii, a luat-o imediat de pe raft, s-a asezat pe unul din fotoliile din sala de lectura si a inceput sa citeasca. Povestea l-a captivat imediat si a decis ca atunci cand biblioteca se va deschide din nou, va imprumuta cartea si v-a continua s-o citeasca acasa.
Dintr-odata, din cauza oboselii, baiatul a adormit in fotoliu tinand carte in maini. A inceput sa viseze cum lupta si el alaturi de semizei impotriva raului, iar pe fata lui se putea citi un sentiment de fericire.
Dis-de-dimineata, cand biblioteca s-a deschis, baiatul a fost trezit de bibliotecara.
-Hei, tinere, ce cauti aici? a intrebat ea nedumerita.
-Am ramas aseara ultimul in biblioteca si nu m-ati observatm, asa ca ati plecat si am ramas aici peste noapte, dar nu va faceti griji, am citit din aceasta carte minunate si, daca se poate, as vrea sa o iau acasa.
-Bineinteles ca poti sa o iei. Vai, saracutul de tine! Cred ca ti-e foarte foame. Vino sa-ti dau ceva sa mananci si apoi te duc acasa. Parintii tai sigur sunt foarte ingrijorati. De ce nu ai sunat acasa sa-ti anunti familia?
-Nu aveam telefonul cu mine, a raspuns el. Credeam ca ma voi intoarce rapid si ca nu voi avea nevoie de el, asa ca l-am lasat acasa.
-Altadata sa nu-l mai lasi acasa, indiferent pentru cat timp vei pleca. Vezi si tu ca orice se poate intampla. Haide, sa-ti sunam parintii!
Baiatul a ajuns cu bine acasa, unde era asteptat de parintii lui,iar el a continuat sa citeasca din cartea despre semizei si de atunci nu a mai uitat sa-si ia telefonul cu el, oriunde ar fi fost plecat.
