Tema este viata sociala
din principatele romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Ideea este ca
profunde contradictii sociale caracterizeaza viata sociala de la jumatatea
secolului al XlX-lea.
Subiectul este
imaginea despre aceasta plina de surprize viata, pe care o are un strain venit
in principatele romanesti.
Povestirea are
aparent forma unei scrisori adresata lui I. Balaceanu (1847) de catre autor si
reda impresiile de calatorie ale unui pictor francez, care coboara in portul
Brailei adus de un vapor pe Dunare. El afla in casa consulului francez de
existenta unor bai miraculoase, care lecuiau multe boli. Dornic sa cunoasca
aceasta statiune balneara, cum isi inchipuia, il roaga pe consul sa-l ajute sa
ajunga la Balta Alba. Calatoria in loc
de trasura o face intr-o caruta de patru cai manata atat de violent de surugiu,
incat un cal isi rupe piciorul iar caruta se rastoarna. El ajunge intr-un sat,
alcatuit din bordeie de lut, gaseste prin ajutorul unui tanar o gazda.
Dimineata are imaginea unui lac inconjurat de corturi si adaposturi Improvizate
pe malul careia o multime pestrita de oameni se dadeau cu namol. Face
cunostinta cu niste tineri romani, care-1 duc seara la un bal. In salonul acela
gaseste imaginea unei societati alese, care vorbea frantuzeste, incat se crede
intr-o tara din Europa.
Vasile Alecsandri
realizeaza un text profund realist, fiindca el pune in evidenta realitatea
sociala, contradictiile sociale in momentul de Ia 1848 spre a arata cauzele,
care au dus la revolutia burghezo-democratica. Povestirea se inscrie pe linia
programului Daciei Literare, fiindca ne da o imagine a profundului conflict
social, a discrepantei dintre viata clasei dominante, instruita, vorbind limbi
straine, ducand o viata de lux si adanca mizerie in care traia poporul de jos.
Elementele romantice care sunt introduse in text au rolul de a sublinia problematica
sociala majora. Astfel avem introducerea cu elemente orientale, ciubuCuri,
cafea, prezenta unui francez intr-un mediu rural romanesc, ca element de
contrast, de unic, de exceptie.
