Colindind potecile de munte m-am hotarit sa ma intorc in propria vizuina , pentru ca sa ma ascund de tot ce pluteste in jurul meu . Ma zgirie mirosul invidiosilor si ma enerveaza respiratia celor ce se baga in suflet . Sunt ambigua , dar asa imi place sa fiu , pentru ca sunt femeie , pentru ca am fost de prea multe ori tradata de propria-mi soarta . Iubesc doar un singur lucru , pe mine . Stiu nu sunt lucru , dar asa ma vad , asa m-au vazut toti cand ma foloseau pe mine si pe bunatatea mea . A stazi am invatat sa fiu rece . Nu cu tine , nu cu el sau ea , ci cu propria-mi soarta .
