Nica este un copil istet si neastamparat,care gaseste modalitatea de a-si pune planul in aplicare.Prefacandu-se bine,reuseste prin siretenie sa o convivga de bunele sale intentii pe matusa Marioara pana ce aceasta,banuind poate ceva,il descopera cocotat in cires.Naratorul surprinde cu umor gesturile copilului nerabdator sa-si umple cat mai repede sanul cu ciresele mult ravnite("incep a carabani la cirese in san,crude,coapte") si sa plece.Constient de paguba facuta si scapat de mania matusii,el spera intr-o posibila iertare ("fiind foarte cuminte in ziua aceea").Desi nu este de acord cu zgarcenia matusii si a unchiului,Nica accepta pedeapsa tatalui,recunoscandu-si vinovatia.El este rusinat de cele intamplate si ii este greu sa dea ochii cu rudele sau cu tovarasii de joaca ("n-aveai cap sa scoti obrazul in lume de rusine").In final,eroul face haz de necaz,sperand ca intamplarea sa fie uitata:"S-ar trece ea si asta,obraz de scoarta,si las-o moarta-n papusoi,ca multe altele".
