Publicată în volumul "În umbra zidurilor", poezia "O clipă" are în centrul său o temă fundamentală a literaturii, și anume, iubirea strâns legată, după cum se prefigurează și în titlu, de conceptul filosofic de timp. Nu este vorba de o iubire împlinită, ci de iubire și despărțire, evenimente ce nu au putut fi șterse din memoria celui care își amintește cu tristețe despre ceea ce 's-ar fi putut infiripa'. "Clipa" este temporal vitală întrucât aceasta poate schimba destine sau poate opri brutal evenimente. O nouă metaforă sugestivă este substantivul "luntre", simbol al trecerii în neființă, deci a încetării unui destin. "Talazurile" amplifică sentimentele de regret adanc ale eului liric în fața dragostei pierdute.
În concluzie, poezia "O clipă" este un cântec nostalgic ca un suspin al iubirii neîmplinite pe care poetul o împărtășește cu o tristețe profundă.
