Era una dintre cele mai geroase ierni care avusera loc la noi in oras.VANTUL batea aprig,iar COPACII cu greu ramaneau nemiscati.In padurea de la marginea orasului,PASARILE parasisera de mult tarile noastre inghetate pentru altele cu soare si multa caldura.
IARBA care odata era verde si moale,acum era alcoperita de zapada alba si stralucitoare ce facea ca intregul peisaj sa para unul de vis.LACUL ,inghetat si el ,era inconjurat de un gard care nu a fost uitat de trecerea inexorabila a timpului .
La cativa pasi distanta de minunata priveliste,se afla casa ,care si acum imi lasa o aroma de trecut si de copilarie .De cand eram mica,pe vremea aceasta,FULGII cadeau usor,chemandu-ne la joaca.Si acum imi aduc aminte de clipele in care ieseam cu prietenii afara pentru o bataie cu zapada,pentru acele minunate ore de joaca,acele clipe in care ne simteam cu adevarat copii.
