Văzul la păsări este o adevărată minune. În cartea All the Birds of the Bible se spune: „Motivul principal este că ţesutul pe care se formează imaginea şi care căptuşeşte retina conţine mai multe celule vizuale decât ochiul altor vieţuitoare. De fapt, capacitatea ochiului de a vedea obiecte mici de la distanţă depinde de numărul de celule vizuale. În timp ce retina ochiului uman conţine circa 200 000 de celule vizuale pe milimetru pătrat, cele mai multe păsări au de trei ori mai multe celule vizuale, iar şoimii, acvilele şi vulturii au peste un milion de celule vizuale pe milimetru pătrat“. În plus, unele păsări au şi două fovee — porţiuni de maximă rezoluţie optică — de fiecare ochi, ceea ce le ajută să aprecieze distanţa şi viteza mult mai bine. Păsările care prind insectele aflate în zbor se bucură de aceleaşi avantaje.Păsările au şi un cristalin neobişnuit de flexibil care le permite să focalizeze rapid imaginea. Gândiţi-vă cât de periculos ar fi să zboare — mai ales în păduri şi în crânguri — dacă n-ar avea o vedere clară. Într-adevăr, cu câtă înţelepciune este proiectat ochiul păsărilor!
La fel ca majoritatea prodatorilor mamiferi si rechinii sunt binoculari. Desi mai putin dezvoltat la unele specii, acest simt permite rechinului sa vada miscarile umbrelor si luminilor in apele intunecate. Nu are deci de-a face cu culorile ci, mai degraba, cu contrastul dintre prada si fondul pe care se proiecteaza. Rechinii Meckerel – precum Rechinul Mako si Marele rechin alb – au vazul foarte dezvoltat. Aceasta confera o estimare precisa a distantei, care le permite sa prinda prada la viteze mari. Exceleaza din punct de vedere al eficientei vazului Rechinul ciocan, care poate vedea si deasupra sa si dedesupt in acelasi timp, fapt pentru care prada vizata nu mai are nici o sansa de scapare. Unele specii de rechini sunt inzestrate si pentru vederea nocturna.
Deci la pasari vazul este cel mai dezvoltat decit toate vertebratele.
