I.L. Caragiale, unul dintre marii clasici ai literaturii noastre, a creat prin intreaga sa opera o adevarata „comedie umana”, o fresca sociala aRomaniei de la sfarsitul sec. Al xix-lea, intrucat a abordat cele mai diversedomenii ale vietii sociale: scoala, administratia de stat, presa, justitia, familia.Educatia defectuoasa primita in familie si in scoala, traficul de influenta si favoritismul manifestate in lumea scolii constituie o temaconcretizata in schite ca „Vizita”, “ D-l Goe”, “ Bacalaureat”, “ Lantul slaabiciunilor”.Naratiunea “ D-l Goe” a fost inclusa in volumul “Momente sischite” si infatiseaza contrastul dintre pretentiile familiei in privintaeducatiei si rezultatul concretizat in comportarea copilului.Naratiunea poarta ca titlu numele personajului principal, caruia autorul i-a adaugat apelativul reverentios “domnul” prin care anticipeaza intentiile sale satirice, daca ne gandim ca Goe nu este un domn, ci doar un copil certat cu invatatura –un repetent-rasfatat si obraznic.Naratiunea “D-l Goe” este o schita pentru ca este o opera epica in proza, de dimensiuni reduse, in care autorul concentreaza fapte care pot rezuma o situatie de viata si anume educatia gresita pe care unele familii le-o dau copiilor.
