E 1 decembrie, si inca nu ninge. Ma trezesc a doua dimineata si ma uit alene pe geam si vad cum primul fulg zace pe pamant, iar atunci m-am intrebat oare cum a ajuns sa fie un puf de apa, iar el ca intr-un vis mi-a raspuns: <<Pai, uite draga mea am fost din prima un strop de ploaie, apoi am cazut in intr-un fluviu mare, mai apoi fiind foarte cald, m-am evaporat, m-am condensat, si iata acum iarna, am cazut pentru bucuria copiilor, si in special a ta.>> Am cazut pe ganduri oare, de ce in special a mea? A, de ce, de ce a mea? Oare pentru ca vroia anume cu mine sa vorbeasca, si iarasi ma intreb, oare de ce, de ce anume cu mine? Vine mama si ma trezeste din somnul adanc de la fereastra, si merg incet, alene spre usa!
Voi cum credeti de ce acel puf de nea, a vrut anume cu mine sa vorbeasca?
