Inca de cand eram mica imi placea :gratia,feminitatea si senzualitatea dansului.În dans am găsit o formă de a-mi exprima sentimentele,fiecare mişcare semnificând o stare de suflet.Am crescut într-o familie de balerini şi am descoperit pe parcursul copilăriei mele tainele dansului..Câteodată dansam în faţa oglinzii din camera mea şi mereu ţineam reprezentaţii de dans de sărbători în familie…Dar dansul este ceva mai mult decât o formă de comunicare.Imaginează-ţi oameni dansând într-o zi de sărbătoare: o horă duminica în sat, carnavalul de la Rio, un bal într-un salon din Viena, un dans tribal în jurul focului, o petrecere între prieteni la o zi de naştere. Gândeşte-te câteva momente la unul din aceste exemple… Cred că faţa ţi s-a luminat deja, zâmbeşti poate, dacă te gândeşti mai mult începi să auzi muzica, să vezi mişcările, să simţi atmosfera de bună dispoziţie – nu-i aşa că te simţi mai bine?… şi asta dovedeşte că este o adevărată artă. si nu stiu cum sa mai continui :))
