Prima poezia
Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire

Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;

El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori

C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.



Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte

Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,

El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,

Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.



Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,

Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,

Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri,

Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.



Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare

Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scotând aburi lungi pe nare.


O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeasnnă calul meu

Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!





























































                         A doua poezie


Privesc grăbiţii nouri ce-alunecă pe zări,

Topindu-se departe şi revenind întruna.

Parcă-mi trimit tăcute, nostalgice chemări,

Ei, fraţii cu dreptatea, cu ziua şi cu luna.



Oceane mari de apă pe-a cerului genuni

Câteodată-s limpezi ca lacrima pe-o pleoapă,

Revarsă altădată şi trăsnet şi furtuni -

Rămân aceleaşi totuşi oceane mari de apă.



Ce chipuri prinde-n slavă al norilor convoi!

Centauri, turme, nave, creneluri de redută...

Noi îi urâm când grindini revarsă peste noi,

Noi îi iubim, cu stropii lor calzi, când ne sărută.

































































                         A treia poezia


Octombrie-a lăsat pe dealuri

Covoare galbene şi roşii.

Trec nouri de argint în valuri

Şi cântă-a dragoste cocoşii.



Mă uit mereu la barometru

Şi mă-nfior când scade-un pic,

Căci soarele e tot mai mic

În diametru.



Dar pe sub cerul cald ca-n mai

Trec zile albe după zile,

Mai nestatornice şi mai

Subtile...



Întârziată fără vreme

Se plimbă Toamna prin grădini

Cu faldurii hlamidei plini

De crizanteme.



Şi cum abia pluteşte-n mers

Ca o marchiză,

De parcă-ntregul univers

Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -



Un liliac nedumerit

De-alura ei de domnişoară

S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit

Şi de emoţie-a-nflorït

A doua oară...



Va rog ajutati-ma Este pentru Motanudeea...,cred ca stii ce trebuie sa faci nu?