Distilarea reprezintã cel mai important ºi utilizat proces de separare ºi purificare pentru substanþele lichide, atât în practica de laborator cât ºi industrialã a chimiei organice. Distilarea constã în transformarea substantei lichide în vapori ºi condensarea acestor vapori cu ajutorul unor dispozitive de rãcire (refrigerenþi) adecvate. Fenomenul constând în miscarea unei singure faze (de vapori), se numeºte distilare în echicurent Dacã o parte din condensat se întoarce în balon, deci se miºcã în sens contrar cu vaporii, se vorbeºte de distilare în contracurent. Acest tip de distilare se realizeazã în coloane de distilare ºi poartã numele de rectificare.
Separarea ºi purificarea lichidelor pe aceastã cale se bazazea pe diferenþa de volatilitate a diferitelor lichide ºi pe faptul cunoscut , ca în timpul distilãrii unei substanþe pure, temperatura de distilare rãmâne constantã, dacã presiunea nu variazã.
Eficacitatea unei distilãri depinde de mai mulþi factori, dintre care, cei mai importanþi sunt : diferenþa presiunilor de vapori a componentelor lichide, posibilitatea de formare eventualã a unor amestecuri azeotrope, volumul probei de distilare, tipul ºi mãrimea instalaþiei folosite, acurateþea cu care este condusã distilarea.
