Răspuns :
Motivul literar al comuniunii om-natură este reprezentat în versurile finale: ,,Unde dorul mă loveşte/ Şi iarba se pârjoleşte, ,care conturează o imagine inedită a puternicului sentiment de iubire.
Versurile scurte de 7-8 silabe, rima împerecheată, ritmul trohaic, limbajul simplu şi expresiv accentuează frumuseţea sentimentului de iubire, conferindu-i nobleţe.
Versurile scurte de 7-8 silabe, rima împerecheată, ritmul trohaic, limbajul simplu şi expresiv accentuează frumuseţea sentimentului de iubire, conferindu-i nobleţe.
"Dorul adie uneori. Poate sa parjoleasca, poate sa fragezeasca." "Dorinţa este amintirea a ceea ce a fost, dorul - a ceea ce va fi."
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!