Frunza si Baiatul
Era toamna tarzie. Frunzele cadeau linistite la pamant. Pe iarba vesteda un copilas de 7 ani, admira cerul tomnatic cu frunzele cazatoare care picau incet.
Dintr-o data din ciresul de langa hambar, o frunza mai ciudata se asaza pe gluga gecii baiatului. Acesta o observa si vrand sa o sufle acesta spune:
- Nuu, te rog, nu!
Baiatul se sperie, dar inainte de a tipa se ascunde in buzunarul baiatului. Acesta intelege ca este doar o frunza prietenoasa, si intra in casa. O scoate de acolo si o pune pe o pernita foarte moale, langa soba. Aceasta dupa ce se trezeste din lesin, zareste ochii albastii ai copilului. Frunza spune:
- Te rog, nu-mi face rau.
- N-am de gand sa te ranesc. Spune baiatul.
Frunza incepe sa ii povesteasca ce s-a intamplat cu ea si il roaga pe baiat sa o duca langa frunzele celelalte. Acesta face intocmai. Dar frunza, inainte de a pleca de la baiat ii face cunostinta cu celelalte prietene ale ei, si ii spune ca de fiecare data cand mai vrea sa vorbesca cu ea sa bata de doua ori in scoarta copacului. Iar ea v-a veni imediat.
Sper ca te-am ajutat. ☺
