Era o zi senina de primăvara,soarele strălucea,norii albi ca spuma laptelui pluteau pe cerul cel albastru ca ochii mamei mele.
Eu cu bunica mea,o bunica ca nimeni alta eram in gradina si cultivam niste plante.Gradina bunicii mele era așa de frumoasa........era bogata,plina de vitamine,de viață,de dragoste,încât eu stăteam mai toată ziua in ea.
Când ploua sau ningea eu si bunica mea mergeam in gradina si acopeream legumele pentru a nu distruge frumusețile încântătoare ale grădinii.
Așa era gradina bunicii mele,mare,frumoasa,bogata de fructe si legume si plina de dragoste .
