Iată ca a venit sfârșitul de toamna. Frunzele ruginii au format un covor pe pământ. Pasările devin tot mai neliniștite , strângându-se in stoluri si plecind in tarile calde. Ziua scade pe zi ce trece, omul din ce in ce mai des cade pe gânduri, chibzuind(adica gindind, asta sa nu scrii ce e în paranteza:D ) ce o sa facă de cu venire iernii. Zâna frumoasa a toamnei pleaca si ne lasă pe mînele moșului ger. Copacii toți au rămas goi, fără nici o frunză pe crengi. Norii cei grozavi au venit si au ascuns luciosul soare, iar omul își amintește cu dor zilele de primăvară, când totul era cald şi bine, şi acum ii rămâne numai sa aștepte venirea iernii frumoase.
