În vacanţa de după vacanţă am fost la munte.
La munte era zăpadă. Multă şi frumoasă zăpadă. La munte se schiază. Roxana a făcut cunoştinţă cu schiatul şi mai vrea. Ilinca a făcut şi ea cunoştinţă cu singurul petic de astfalt din faţa casei şi şi-a julit nasul.
La munte era linişte. Foarte linişte. Seara nu se auzea nimic de tot! Doar transformarea apei în gheaţă şi agăţarea stelelor pe cer.
În prima seară la munte ne-a vizitat o vulpe. Pur şi simplu a trecut pe drum, pe lângă noi. Sau poate doar ne întâmpina, noi eram în vizită la ea, în sălbăticie.
La munte lumea nu prea vorbea, mai mult beszeleau în magyar nyelv.
La munte era o cabană. În cabană nu era nici ţipenie de televizor. Doar un radio pe lămpi care spunea ştiri şi, într-o seară, a cântat rock bun, bun ca vinul fiert, până pe la 2 A.M. Sau atunci ne-am oprit noi din ascultat.
