Cand aripa timpului isi va asterne suflareain prag de apocalipsa soarele si lunapieri vor in neguri indesate de cenusa.Lasand ca o amintire eterna o floare si sunetul cristalin al unui izvor de munte.Brrr, ma destepa indata, ce vis, ce cosmar ma trecura prin noapte. O raza indrazneata mi atinse fatatopindu mi iluzia unei iubiri pierdute. Acum voi dorisa revad floarea albastra ce lin parfumul invaluieo lume, un univers cu arome de iubire.