Toamna in padure
Toate vietatile padurii fac ultimile pregatiri de iarna. In scorbura unui arbore Rita veverita isi aseaza proviziile. In acest copac sta de cand se stie, iar parintii ei i-au spus ca este foarte batran. Intr-o tufa ariciul cotrobaie dupa frunze sa-si faca culcus. La doi pasi sub un arbust vulpea-si are vizuina. Pe o creanga suparata de vanzoleala din padure doarme o bufnita. Ramura pe care sta abia daca mai are frunze. Pe poteca ursul mormaie suparat ca nu gaseste furnici. In drum ii iese si bursul cel lunguriu. Zi si noapte toate lumea munceste. Cerul este cand luminos cand intunecos. Arborii ce erau infrunziti in vara, acum sunt desfrunziti. De acum poate sa vie (vie - un regionalin de la sa vina) iarna, camarile le sunt pline la fel ca o vie roditoare. Mai mult moarta decat vie de spaima, veverita privea spre norii cenusii.
