Am pornit spre Polul Nord. Vantul sufla rece si deodata o vijelie se porni.Neputand sa mai mergem cu caii inhamati, am cautata un loc unde sa ne adapostim. Am gasit o pestera mai aproape de noi. Acolo am intrat. Se pare ca un sarpe venea spre noi. Am luat repede o bata si l-am sfarmat.
Fiind prea frig, am incercat sa facem focul. Prietenul meu era colectionar de pietre si bete ciudate. Ne-am implorat de el si pana la urma ne-a dat cateva sa facem focul. Saracul, era asa de trist ca ni le-a dat. Dar nu puteam sa pierim de frig. Viata noastra nici nu se compara cu betele si pietrele lui.
Se inopta-se. Deodata se auzira urlete de lupi. De frica, am luat bata cu care am omorat sarpele si am pus-o putin in foc sa se aprinda. Am tipat si am facut zgomot cat am putut. Lupii s-au speriat si au fugit. Ca sa nu se intoarca statea cate unul de veghe sa nu se stinga focul. A doua zi ne-am continuat drumul.
-Mai, barbatul de la emisiunea de aseara este acum la academie(inchisoare).
- Mai era si balconar.
-A furat din bodeg (altar)un lucru pretios.
-Il vede Dumnezeu si il pedepseste.
-Asa este. Ai dreptate.
