Datorită înclinării axei terestre la un unghi de 66 grade si 33 minute față de planul orbitei terestre, dar și datorită mișcării de revoluție efectuată de Terra în jurul Soarelui în 365 zile 6 ore 9min și 9 sec. , apare o inegalitate a zilelor și nopților. După 21 martie (echinocțiul de primăvară(ziua=cu noaptea ca durată)), ziua este din ce în ce mai lungă, atingând maximum pe data de 22 iunie când este solstițiul de vară, apoi descrește până pe 23 septembrie (echinocțiul de toamnă) când redevine egală cu noaptea. Continuă să scadă până pe 22 dec. (solstițiul de iarnă) când e cea mai mică zi din an, după care crește iar până la 21 martie.
