Oxigenul se plimba, cand dadu peste cineva din greseala.
- Scuza-ma. N-am vrut!
- Oh, nu-i nimic. Eu n-am fost atent. Ma grabeam sa ajung la laborator.
- Ce coincidenta, si eu!
- Haide sa mergem impreuna atunci.
- Okay. Apropo, cum te cheama?
- Ma numesc Clor, dar tu?
- Incantat de cunostinta, Clor, eu sunt Oxigen.
- Serios? Hei, suntem amandoi nemetale!
- Da, dar sti, eu sunt ceva mai cunoscut.
- Cum asa?!
- Pai sti, am multe atributii si intru in componenta multor compusi organici si anorganici.
- Da, asa e, dar eu sunt un halogen si ajut la formarea derivatilor halogenati. Particip la foarte multe reactii.
- Si eu la fel.
- Sti ceva Oxigen?
- Ce?
- Amandoi suntem importanti.