Explicati intr-o compunere, cum vi-l imaginati pe copilul Mihai Eminescu, dupa prima strofa a poeziei ,,Fiind baiet paduri cutreieram''.
,,Fiind baiet paduri cutreieram
Si ma culcam ades lânga izvor,
Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa suna-ncetisor:
Un freamat lin trecea din ram în ram
Si un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopti întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.''
Se vede clar, din aceste versuri ca este un mare iubitor al naturii si un visator. Deci, pe copilul Mihai Eminescu mi-l imaginez ca un mic hoinar, caruia ii placea libertatea. Se pare ca mijlocul naturii se simtea cel mai bine, aici era in largul lui. Pur si simplu se contopea cu natura.
Natura ii era si casa si frate.
