informatii
Chisinau este atestat documentar prima dată la 1436 în
calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a
fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici
aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î.
Hr.), aşezări din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi
altele.
De asemenea, au fost descoperite şi
monede romane din sec. 4, care arată legătura populaţiei băştinaşe cu
provinciile romane de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.
Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan... au dat şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează : ...şi
la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui
Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.
A doua menţiune documentară despre
Chişinău datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate
ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care
voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la
Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu
120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai spune că Chişinăul cu întreaga
sa moşie şi cu moara este dată boierului Vlaicu şi tuturor urmaşilor
săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti, cu
oameni care se îndeletniceau cu agricultura şi măcinau grâul la moara
din partea locului. Mai bine de 100 de ani moşia a fost stăpânită de
urmaşii lui Vlaicu Pârcălab.
În 1576 o strănepoată de-a lui Vlaicu
Pârcălab vinde moşia cu deja 500 de galbeni tătăreşti, ceea ce denotă că
satul Chişinău a crescut şi s-a dezvoltat cu mult, i-a crescut preţul
având şi mai multe mori pe Bâc.
În evul mediu satul Chişinău era dens
populat. În secolele 15-17 în vecinătatea Chişinăului se atestă mai
multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani,
Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19 au devenit
suburbii ale Chişinăului.
În 1641 Chişinăul devine moşie
mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia
Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a
rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19.
În perioada când Chişinăul se afla în
stăpânirea mănăstirii ieşene se constată o creştere evidentă a
populaţiei. Pe lângă ţărani aici se stabilesc meşteşugari, negustori.
Chişinăul devenea un mic târg, un centru comercial nu prea mare, adică
un orăşel, pentru că localnicii erau numiţi târgoveţi într-un document din 1666.
