1.Recoltarea prin dislocuire de lichid. Vasele de recoltare, perfect curate, se umplu cu
apă distilată până la dop şi se transportă la locul de recoltare. Prin golire, aerul de analizat ia
locul apei, apoi vasul se închide. Acest procedeu nu poate fi folosit pentru determinarea
poluanţilor solubili în apă.
2.Recoltare prin dislocuire de aer. Se aplică pentru poluanţii solubili în apă. Se folosesc
tonometre sau flacoane de sticlă de tip sifon (prevăzute cu un dop străbătut de un tub lung şi unul
scurt). Flaconul se adaptează la un sistem de aspiraţie în aşa fel, încât aerul să intre prin tubul
lung şi să iasă prin cel scurt. Se circulă prin vas un volum de aer aproximativ de 10 ori mai mare
decât capacitatea recipientului pentru a avea siguranţa îndepărtării complete a gazului remanent.
3.Recoltare prin creare de vid. Din vasul în care urmează a se recolta proba de aer cu
ajutorul unei pompe de vid se scoate aerul până la vidul maxim, apoi se închide ermetic. La locul
de recoltare, vasul se deschide, se notează presiunea reziduală din vas, iar aerul pentru analiză
pătrunde în el. Se măsoară presiunea atmosferică în momentul umplerii vasului.
