Răspuns :
verbul copulativ (def.) - un verb copulativ este un verb care formează un predicat nominal împreună cu o altă parte de vorbire cu funcție de nume predicativ. în limba română, din categoria verbelor copulative fac parte (sunt mai multe, însă dau doar trei exemple):
a fi (când nu are sensul de a se afla, a se găsi, a exista)
a deveni (este întotdeauna copulativ)
a ieși (când are sensul de a deveni)
verbul predicativ (def.) - verbele predicative (sau personale) sunt verbele la moduri predicative. verbul predicativ are întotdeauna funcția sintactică de predicat verbal.
exemple de verbe copulative:
eu sunt elev. (a fi)
el devine muzician. (a deveni)
eu ies doctor. (a ieși)
exemple de verbe predicative:
indicativ (se formează la toate timpurile): „eu citesc”.
conjunctiv: „eu o să citesc”.
condițional-optativ: eu „aṣ citi”.
imperativ (se formează numai în propoziții exclamative): „citește!”
a fi (când nu are sensul de a se afla, a se găsi, a exista)
a deveni (este întotdeauna copulativ)
a ieși (când are sensul de a deveni)
verbul predicativ (def.) - verbele predicative (sau personale) sunt verbele la moduri predicative. verbul predicativ are întotdeauna funcția sintactică de predicat verbal.
exemple de verbe copulative:
eu sunt elev. (a fi)
el devine muzician. (a deveni)
eu ies doctor. (a ieși)
exemple de verbe predicative:
indicativ (se formează la toate timpurile): „eu citesc”.
conjunctiv: „eu o să citesc”.
condițional-optativ: eu „aṣ citi”.
imperativ (se formează numai în propoziții exclamative): „citește!”
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!