Barbu Stefanescu DELAVRANCEA Hagi Tudose
a) Nuvela Hagi Tudose a lui Barbu Stefanescu Delavrancea este realista. Tema este viata sociala romaneasca de la sfarsitul secolului al XlX-lea, sau altfel spus penetrarea relatiilor de productie capitaliste in viata satelor si oraselor romanesti.
Ideea este ca avaritia dezumanizeaza.
Subiectul este acumularea primitiva de capital. Hagi Tudose eroul principal, reprezinta tipul omului cazut, in patima avaritiei. Ca si Mos Goriot, Gobseck, Grandet, eroii lui Honore de Balzac, Hagi Tudose este dezumanizat de bani, de ideea satanica de a strange valori materiale, ca o dezvoltare a conceptului de carpe diem intr-un mod monstruos.
Hagi Tudose intra de tanar sa lucreze intr-un atelier de gaitanarie, devine calfa, apoi asociat si la urma patron. Cand este nevoit, sa inchida atelierul, fiindca gaitanaria nu mai mergea, el, devine camatar. Pentru a realiza acest drum, el invata sa duca o viata de privatiuni, adica sa se abtina de la consum si sa stranga bani: Da vanturati banii in maini si veti simti, ce racoare tine, cand va e cald si ce cald, cand va e frig. E destul sa te gandesti ce poti face cu banii, ca sa si gusti bucuria lucrului, pe care nu l-ai cumparat."
Patima avaritiei devine atat de evidenta, incat i se aprind ochii, cand vorbeste de bani: Ce lucru poate fi mai luminat, ca un jeratec de galbeni". Ea va dizlocui in el toate gandurile, sentimentele, determinandu-l sa nu se casatoreasca, fiindca intretinerea familiei inseamna cheltuiala. Devenit patron simte o adevarata dragoste parinteasca fata de pravalie. Apoi avaritia va creste monstruos: Moartea sa aiba coasa de aur, el si-ar infige amandoua mainile in taisul ei."
