Din versurile poeziei reiese o asemanare intre mama si fantana. Comunicare dintre fiinta si natura reprezentata prin fantana, este una lipsita de cuvinte, dar plina de intelesuri. Asa cum mama, tacuta si obosita de treburile zilnice ori de necazuri, ramane tacuta in fata semenilor ei, soptindu-si durerile adancurilor fantanii, toto asa fantana, personificata, ii sopteste mamei durerile. Fantana infrunta greutatile iernii, care ii ingheata izvoarele, iar mama infrunta greutatile vietii. Pentru mama fantana reprezinta singura modalitate de a se descarca, de a-si impartasi durerile, iar legatura dintre mama si fantana simbolizeaza legatura dintre om si natura.
