Cand sunt eu langa mama totul pare mai putin infricosator. E ma apara de rele, daca fac prostii ma iarta si ma dojeneste cu blandete. Inima mamei este o prapastie a iertarii fara sfarsit. De multe ori cand sufeream dintr-o pricina sau alta, in bratele mamei gaseam alinare. Cand eram bolnava, mama imi veghea somnul cantandu-mi si rugandu-mi ingerul pazitor sa aiba grija de mine.
Mama a fost, este si va fi cea mai scumpa comoara!
