Vremea a început să se răcească foarte mult. Vântul rece s-a pornit şi suflă cu putere. Cad ploi reci şi dese, iar în unele dimineţi cade bruma. Temperaturile scad până aproape de îngheţ. Soarele nu mai încălzeşte cu putere, razele lui sunt acum palide, lipsite de strălucirea obişnuită. Mai toată ziua soarele stă ascuns în spatele unor nori ameninţători, groşi şi negri. Ziua se diminează vâzând cu ochii, iar nopţile devin tot mai lungi.
Copacii au rămăs fără frunzele îngălbenite şi veştejite. Aşternute pe jos, frunzele ruginite sunt purtate de vânt spre văzduh într-un zbor vijelios. Crengile copacilor se dezlipesc şi cad la pământ. Câmpiile ofilite sunt triste pentru că orice urmă de verdeaţă a dispărut. Iarba uscată a dispărut şi ea aproape în totalitate, pe sol se mai vede doar bruma care sclipeşte sub razele soarelui. Luncile sunt distruse de vremea rea şi de apele învolburate care au ieşit din matca lor firească.
Păsările călătoare şi-au părăsit cuiburile şi au pleacat deja spre ţări îndepărtate cu climă caldă din Asia şi Africa. Animalele aflate în căutarea unor surse de hrană devin agitate şi simt cu teamă apropierea iernii. Unele din ele au început să hiberneze, iar altele aleargă zgribulite spre culcuşurile lor.
