Satul meu
Satul meu nu este unul nici prea mare, nici prea mic. Este un sat, atat de mare si atat de mic incat incap o multime de oameni cu suflet frumos. Casele sunt mici si batranesti, iar aceste case imi plac cel mai mult. Soseaua este nu intocmai buna. In spatele caselor, care se afla pe de o parte si de alta a soselei care duce spre oras, se afla dealuri micute, ici colo vazand pe ele batrani plecati cu turma de oi. Masinile nu circula la noi prea mult, iar asta e un lucru bun fiindca satul se pastreaza nepoluat. Prin geamul camerei mele, se vede varful unui deal , plin de floricele colorate , care infloresc in fiecare vara si primavara. Copiii sunt zburdalnici, dar politicosi. Ploile sunt rare.. In fiecare dimineata, printre dealuri se zareste mingea de foc ce ma uluieste de fiecare data cand apare. Iarna, dealurile sunt cele mai frecventate de copii, dar si de adultii cu suflet de copil. Ne ajutam intre noi mereu, pentru a mentine acest sat printre cele mai frumoase si mai nepoluate sate. :)
