Nu şitiam ce se aude,aşa că m-am apropiat.Erau nişte umbre care vorbeau despre mine.Eu le-am spus imediat:-Hei,nu mai bârfiţi!
Vorbeam în aer,deoarece nici ele nu mă puteau vedea pe mine,nici eu pe ele.
Când m-au auzit părinții,au venit imediat în camera mea.Erau îngrijorați și speriați, deoarece m-au auzit țipând.
Eu le-am spus că în cameră sunt nişte umbre.Atunci nu m-au crezut şi nici acum dacă le-aş spune,nu m-ar crede.Părinții nu m-au crezut,dar eu m-am împrietenit cu umbrele.
