Dogoare.In lan spicele isi tin la sin grauntele ca niste prunci.Amiaza juca in campie un joc ciudat,lenes,incalcit.Rapele din malulriului,coapte de caldura,scanteiau galbui.Soarele sageta in rascrucea cerului curat ca lacrima.Zapuseala plutea in vazduh,grea si sugrumatoare,ca o pîcla nevazuta.Campul ingalbenise sub apasarea arsitei.Doar ici-colo cate un copac mai inverzea,cu frunzele neclintite ca un scut impotriva razelor aprinse.Mercurul termometrului urca pina la cele mai inalte etaje ale ascensorului sau. Canicula era destinata sa lichefieze parca toate solidele.Descopciate tinte de lumina cadeau sfaramate-n pulbere de raza.Departe copacii inspre seara de roze luminii s-au umplut. ;))
