in zori de zi am plicat in livada minunilor , era o livada miraculoasa plina de pomi fructiferi si inalti care ii puteai cuprinde doar cu privirea , uite intr-un unghi de livada era bune infipt cu radacina in pamint un mar zvelt si intelept care din prima privire mi-a captat intiresul probabil o fi harizma sa uluitoare . incetul cu incetul ma apropii de el si ii zaresc cele mai dulci msi frumoase roade in virf de copac , si ii spun
- draga pom, cum de ti-a reusit sa cresti asa mare si roditor pe linga altii asemeni tie?
-o , copile nuare valoare mare cum am crescut ci care mia fost scopul
- si care e pom cu mere de aur ?
-eu am decis sa ma infib cu radacinile adinc in sol ca sa absorb cele mai bune surse de viata ca sa bucur oamenii cu fructe nemaipomenit de dulci
- imi permiti si mie sa gust din roada ta impecabila?
-desigur! alegeti marul potrivit tie
isi alese copilul marul se cobori din pom il gusta ... si nu a spus nimic
a vorbit privirea pentru ea exclamind uimire si multumire , dupa care a cuprins copacul cu privirea ia multumit si a plecar mai departe acolo unde i-a stat calea
