Era frig iar afara ploua continuu.
Fata isi lua privirea de la fereastra si se indrepta spre micuta ei carte de pe birou .Nu parea foarte interesanta , insa prietena ei i-o daruise cadou in urma cu ceva timp . Si de ce s-o mai tina degeaba pe birou? A luat-o si a inceput-o s-o rasfoiasca. Nimic interesant : multe povestioare , nu e nicio imagine , deci nu poate sa fie interesant.
Se aseza plictisita pe scaun si se hotari sa inceapa cu prima povestioara , fara titlu, dar intr-un fel , misterioasa.
Era odata un copil sarac , care nu avea parte de tot ce avem noi la momentul actual...Isi dorea tare mult o carte , dar intr-o zi a primit de la o ruda indepartata o carte foarte mica , cu un scris foarte mic. Niciodata nu-si imaginase ca o carte poate sa arate la fel de plictisitor ca si aceasta./ Incerca sa citeasca , dar ii era foarte lene , mai ales cand vedea sirurile negre pe foaia alba , parca de marmura. Ziua urmatoare , nestiind ce poate sa mai faca , a vandut cartea unui copil pasionat de lectura. Ba chiar a castigat si bani frumosi pe acea carte , fiind destul de noua. Ziua urmatoare , acel copil a venit la baiat si i-a multumit din tot sufletul . -Multumesc! Este cea mai frumoasa carte din cate am putut citi! Iti multumesc ! Niciodata n-am citit ceva atat de interesant din literatura S.F...
Si spunand acestea , i-a strans mana si a plecat , bucuros . Baiatul a ramas mirat , defapt , si posomorat , gandindu-se ce rau a facut ca a vandut acea carte pe care , probabil , n-o s-o mai poata avea niciodata..
Inchizand cartea , fata s-a apropiat dinnou de fereastra. Ce bine ca nu a procedat la fel ca si baiatul din acea carte!..
sper ca e bine... :P inspiratie proprie .. :)
