Toamna
Din zari albastre-cenusii coboar-agale, pe munti, pe dealuri si campii cu multa jale.Haine din frunze de castan si-a luat si voalul de matase.Coroana cu albe crizanteme pe cap si-a asezat, iar la urechi cercei cu pietre rare.
Ea vine poteca-ngusta, cu spini si maracini, si mii de-aluni se pleaca la picioare-i.
Pe unde trece toamna, e raiul pe pamant, caci in pomi si vite pune al roadei vesmant.Dar cand vine o furtuna, toamna-i suparata, caci omul distruge natura toata.
Dar la final, cand pomi-s goi si-nfrigurati iar vantul geme de durere,toamna cu tare glas, ne spune la un anumit ceas: " La revedere!"
