PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. Pronumele este o parte de vorbire. Fiecare om are un nume şi un prenume. Complementul este de mai multe feluri. Ei i-am făcut un compliment.
Atenţie!
* Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut, evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. conflicte familiare în loc de conflicte familiale
(familiar = intim, apropiat; familial = legat de familie)
localitatea originală în loc de localitatea originară
(original = deosebit, aparte; originar — de origine)
Drept paronime sunt considerate următoarele trei tipuri de perechi:cuvinte alcătuite din acelaşi număr de foneme, dar deosebite prin metateza a cel mult două dintre ele: aerometrie-areometrie, antinomie-antonimie, barbiton-barbotin, cardan-cadran, manej-menaj;cuvinte cu foneme vocalice sau consonantice corelative: abuz-obuz, adapta-adopta, eminent-iminent, fard-fart, oral-orar;cuvinte cu un fonem în plus la unul dintre membrii perechii: abac-abacă, calmar-calemar, simula-stimula, spic-aspic
