De aventuri demne de domeniul SF am parte in fiecare zi. Cum se face una ca asta, va intrebati? Ei bine, eu sunt o persoana normala, cu maini si picioare si cu capul pe umeri (ma gandesc eu), iar aventurile SF de care am parte sunt, in mare parte, provocate de un prieten. Acest prieten al meu se crede Superman. Si veti zice ca eu sunt Lois Lane, dar nu e asa. Sunteti pe-aproape :)
Amicul meu are un costum. De Superman, se intelege. Si umbla imbracat asa prin oras sa instituie lege si ordine in univers, printre animale. Ieri a salvat o pisica incoltita de doi caini. Pisica a scapat fara nicio zgarietura sau muscatura. Dar amicului meu i-au muscat din trena si...ceva mai sus. Dar un erou adevarat nu-si arata slabiciunile, asa ca s-a bandajat singur, fara ajutor. Saptamana trecuta m-a trezit la miezul noptii sa umblam dupa extraterestri. Primise un semn de la surse sigure ca astia mici si verzi cu ochii mari vor sa ne invadeze iar. M-a lasat dupa un tufis si s-a intors victorios dupa 20 minute. Avea vanatai si un nas julit. "Un fleac", mi-a zis.
