Un om era pe strada trecand pe langa un bloc, vede un caine slab. Mila omului era asa de mare pentru catel si il lua acasa. Ll om acasa nu era nimeni,era singur. Dupa cateva zil, catelul era mai frumos,mai gras,era mai dresat.Omul tinesera asa de mult la catel,ca il plimba prin parcuri, ii dadea granule cu laptic si cainele tot crestea.Pentru om, prieteni nu mai conta era doar cu catelul mereu.Prieteni foarte buni. Si omul i-a venit in minte acel proverb frumos care niciodata nu e minciuna. "Cainele e cel mai bun prieten al omului". Acel proverb pentru om conta cel mai mult pe lumea asta. Cred sa iti fie de ajutor.. :)))
