Salut!
⋆⋆⋆⋆⋆
Cerință:
Ce parte de vorbire poate fi cuvântul „mai”?
⋆⋆⋆⋆⋆
Răspuns:
Cuvântul „mai” este omonim, adică are aceeași formă și pronunție, însă înțelesuri diferite.
1. adverb folosit în componența gradului comparativ de superioritate al:
- adjectivelor: A rezolvat o problemă mai dificilă.
- adverbelor: Vino mai aproape!
2. substantiv comun, desemnând a cincea lună a anului:
Începând din mai, toată pădurea are mireasmă de flori de soc.
3. substantiv comun, desemnând o unealtă asemănătoare ciocanului:
Grădinarul a nivelat o porțiune de pământ cu maiul, pentru a trasa o potecă pietruită pe deasupra.
4. substantiv comun, desemnând ficatul (regionalism):
Ii era rău de la mai, bade!
5. scris cu cratimă, leagă două părți de vorbire diferite (pronume personal + verbul auxiliar care intră în componența timpurilor verbale compuse):
Crezi că m-ai mințit, dar te-ai amăgit singur.
