Se spune ca prietenul se cunoaste la nevoie. Pentru mine prietenii s-au cunoscut la nevoia...lor. Cand am avut si eu nevoie...pas!
Prietenii inseamna mult pentru cine ii are, pentru cine nu... sa nu-si doreasca. Conteaza mult si clasa sociala, mediul in care te invartzi si starea materiala a prietenilor pentru ca de obicei prieteniile incep si se termina cu banii.
Eu nu dau imprumut bani (sau orice altceva) niciodata la nimeni pentru ca atunci cand trebuie sa inapoieze incep injuriile: uite ba, a dracu, are bani si-mi cere mie banii inapoi. Tocmai acum cand aveam atata nevoie! uitand de fapt ca a promis sa-i dea atunci cand i-am cerut.
Alti prieteni imi cereau bani frecvent si le dadeam fara probleme. Odata nu am putut sa-i ajut pentru ca eu insami avusesem nishte cheltuieli neprevazute. Le-am explicat si pareau ca au inteles. Dar m-au barfit la toate cunostintzele noastre ca am bani si nu i-am ajutat.
Asa s-au destramat toate prieteniile mele. Si am constatat ca banii aduc si duc prietenii.
Trist dar adevarat, din pacate.
Cred ca, totusi, partenerul de viata mi-e cel mai bun prieten.
