Vorbele bătrânei anticipează în mod malefic acțiunea și finalul nuvelei căci ele exprima vocea înțeleptului:
“ Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa căci, dacă e vorba, nu bogăția ci liniștea colibei tale te face fericit “;
“ Se vede că au lăsat ferestrele deschise ... simțeam eu că n-are să iasă bine ... dar așa le-a fost dat “ - finalul construit în simetrie cu incipitul.
