OROGÉN, orogene, s. n. (Geol.) Regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos cutat. – Din orogeneză (derivat regresiv).
PLATFÓRMĂ s. I. 1. v. rampă. 2. platou. (Pe o ~ largă se ridică fabrica.) 3. (GEOGR.) prispă, tăpșan. (O ~ împădurită.) 4. (GEOL.) cratogen. (~Siberiană.) 5. (GEOGR., GEOL.) platformă continentală v. șelf. II. (POL.) program. (~ prezentată de partidul...)
