Si ma vad in sticla mata, aratam asa caraghois in aceea deoarece fata mea era sa intortocheata nu ma deosebeai usor de o lighioana, dar totusi ne intuarcem la ale noastre, totul era superb cu razele soarelui ce se impratiau sau intindeau in fata mea si pe tot ce era in jurul meu ca si cum un mic colt de rai era acolo din totdeauna,si eu nu-l observasem caci veneam saptamanal in cladirea mare de sticla plina ochi de frumuseti parca supranatural si a cuvantului spus cu un punct pe i, si cum ziceam, acel fioar trasnic a incheiat totul, caci ajunsai intr-o camera mare plina ochi,Doamne! asaceva mi-au mai vazut ochii mei mici si plapanzi de copil.
(Punei tu o introducere si un sfarst, eu ti-am dat cuprinsul)
