Răspuns :
Regionalismele sunt fapte de limba (fonetice morfologice , sintactice sau lexicale) specifice graiului dintr-o anumita zona geografica a tarii.
"Regional" & "popular" repezinta categorii distincte: prima se defineste pe baza criteriului "geografic"(regional se opune in general), ia a doua se defineste pe baza criteriului "sociocultural" ("popular" se opune lui "literar"); spre deosebire de reginalisme , folosite numai in anumite zone, elementele populare sunt intrebuintate pe tot teritoriul tarii, indeosebi de vorbitorii cu un grad mai redusde instructie.
* Dupa nivelul limbii la care se manifesta ,regionalismele se clasifica astfel:
a) regionalisme fonetice: hier , hire ,chiatra , ghine (fier , fire , piatra , bine)
b) regionalisme gramaticale (forme gramaticale specifice anumitor arii geografice): oi merge , a face (voi merge , va face), in Moldova; lucra , manca (lucreaza , mananca), in Transilvania; asta, aia , astia (acesta, aceea , acestia), in Muntenia;
c) regionalisme lexicale (cuvinte care cunosc o circulatie limitata ,in principiu o anumita arie geografica): moldovenisme- omat (zapada) , papusoi (porumb) , colb (praf); ardelenisme- coparseu (sicriu) , paparada (omleta) , clop (palarie); muntenisme- nitel (putin) , pacla (ceata), lele (matusa);
d) regionalisme semantice (sensuri diferite ale aceluias cuvant , repatizate pe arii dialectale; de exemplu , ginere are, in aria nordica ,sensul "ginere", pe cand in sud are & sensul "mire").
Anumite regionalisme prezinta conservari ale unor fonetisme arhaice, precum formele etimologice cu â in locul diftongului âi , in cuvinte de origine latina: câne , mâne , pâne.
"Regional" & "popular" repezinta categorii distincte: prima se defineste pe baza criteriului "geografic"(regional se opune in general), ia a doua se defineste pe baza criteriului "sociocultural" ("popular" se opune lui "literar"); spre deosebire de reginalisme , folosite numai in anumite zone, elementele populare sunt intrebuintate pe tot teritoriul tarii, indeosebi de vorbitorii cu un grad mai redusde instructie.
* Dupa nivelul limbii la care se manifesta ,regionalismele se clasifica astfel:
a) regionalisme fonetice: hier , hire ,chiatra , ghine (fier , fire , piatra , bine)
b) regionalisme gramaticale (forme gramaticale specifice anumitor arii geografice): oi merge , a face (voi merge , va face), in Moldova; lucra , manca (lucreaza , mananca), in Transilvania; asta, aia , astia (acesta, aceea , acestia), in Muntenia;
c) regionalisme lexicale (cuvinte care cunosc o circulatie limitata ,in principiu o anumita arie geografica): moldovenisme- omat (zapada) , papusoi (porumb) , colb (praf); ardelenisme- coparseu (sicriu) , paparada (omleta) , clop (palarie); muntenisme- nitel (putin) , pacla (ceata), lele (matusa);
d) regionalisme semantice (sensuri diferite ale aceluias cuvant , repatizate pe arii dialectale; de exemplu , ginere are, in aria nordica ,sensul "ginere", pe cand in sud are & sensul "mire").
Anumite regionalisme prezinta conservari ale unor fonetisme arhaice, precum formele etimologice cu â in locul diftongului âi , in cuvinte de origine latina: câne , mâne , pâne.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!