A venit primavara ,in gradina de sub statul subtire de zapada se zbate un ghiocel sa iasa la lumina ,daca nu reuseste va murii si el stie lucrul acesta singura lui speranta ramane soarele dar afara inca mai este frig si inorat .El stie ca trebuie sa vesteasca primavara dar se gandeste ca poate s-a grabit si a iesit prea devreme.El tot spera si spera ca vremea va tine cu el si intr-un final a aparut si mult asteptatul soare care timid la primele ore ale diminetii incearca sa incalzeasca fiecare bucatica de natura si pe prietenul nostru ghiocelul .Incet ,incet scapa de sub pojghita de zapada ramasa de peste iarna ,si mandru se arata in toata splendoarea ,bucuros ca a reusit sa vesteasca primavara dar greul nu s-a terminat .Noaptea a venit cu vantul rece si puternic ,iar ghiocelul tremura si se roaga sa nu-l smulga din pamant dar reuseste el si trece si peste aceasta noapte friguroasa sperand ca a fost ultima dar noptiile vin una dupa alta la fel de reci iar vantul sufla la fel de puternic .Dar ghiocelui a crescut si s-a intarit si a suportat atat de mult dar de mana omului nu a scapat a venit si l-a cules iar acum simpte cum se ofileste si isi doreste atat de mult sa fie pus in apa sa mai traiasca si el macar vreo doua zile .
