intr o seara blanda de toamna , la asfintitul soarelui natura se pregatea in liniste de culcare . se auzeau numai talanca, rasunand din vai un fluier care dionea in vii , si in aer , ciripind ca puisorii , randunelele. se pregateau de plecare . randunele se inaltau in vazduh , se lasau ca o perdea deasupra iazului ,apoi se imprastiau spre paduricea de salcii , plecau dea lungul miristilor, apoi se intorceau , prilej pentru puisorii sa isi incerce voinicia aripilor .
de dupa deal veni un uliu , facanduse ca nu le ia in seama . randunelele , insa , navalira , asupra lui si il alungara , mai stand inca in inaltul cerului sa vada daca mai vine .
pe prispa casei un copilas urmareste cu drag stolul de randunele . printre ele sunt si puisorii lui , trei la numar . se ivisera pe lume in cuibul de sub streasina casei . mamuca ii promitea copilasului ca ii va da puisorii cand vor creste mari , daca e cuminte .
ranunele sau odihnit in timp , apoi sau inaltat deodata cu toate , puisorii copilasului au iest din stol, au atins steasina casei , apoi sau intors . isi lusera ramas bun de la cuibul lor . stolul ocoli in zbor iazul , se inalta si randunelele se departara tot mai mult spre asfintit .
copilasul privi lung dupa ele , apoi incepu sa planga . .mama lui arunca furca si il lua in brate . el sopti inlacrimat ca puisorii au plecat .
Sper sa fie buna , coroana te rog !
