Răspuns :
Aparita regatelor barbare - Popoarele migratoare au atacat cele doua imperii romane incercând să cucerească noi teritorii pe care să-şi întemeieze regate. În Imperiul Roman de apus , după 406 , populaţii migratoare şi-au constituit state proprii ducând la prăbuşirea sistemului economic, administrativ şi militar roman. Cauzele migraţiilor au fost : atracţia faţă de bogăţiile romane, presiunea altor popoare sau necesitatea căutării de noi păşuni, migratorii fiind în primul rând păstori. Barbarii au jefuit şi distrus oraşele antice, civilizaţia mutându-se la alte sate
În anul 395 , Imperiul Roman
s-a împărţit în două : Imperiul Roman de apus având drept centru Roma şi
Imperiul Roman de răsărit având drept centru Constantinopolul. Deşi unitatea
Imperiului Roman a rămas teoretic necontestată, ele au evoluat ca două state
diferite, politica internă şi externă a fiecăruia fiind dictată de propriile
necesităţi.
Popoarele
migratoare au atacat cele doua imperii romane incercând să cucerească noi
teritorii pe care să-şi întemeieze regate. În Imperiul Roman de apus , după 406
, populaţii migratoare şi-au constituit state proprii ducând la prăbuşirea
sistemului economic, administrativ şi militar roman. Cauzele migraţiilor au
fost : atracţia faţă de bogăţiile romane, presiunea
altor popoare sau necesitatea căutării de noi păşuni, migratorii fiind în
primul rând păstori. Barbarii au jefuit şi distrus oraşele antice, civilizaţia
mutându-se la sate.
Popoarele
germanice erau cele mai apropiate de Imperiul Roman. Din această grupă făceau
parte goţii, gepizii, vandalii, longobarzii, anglo-saxonii şi , cei mai
importanţi dintre ei , francii. Germanicii au pătruns mai ales în Imperiul
Roman de apus, distrugându-l. Nu toţi barbarii care au năvălit în Imperiul Roman au
întemeiat state iar dintre cele întemeiate doar cel franc a durat.
Vizigoţii
au fost primii germanici care au pătruns în Imperiul Roman pe la
mijlocul secolului al III-lea. O ramură a lor, goţii de apus, au trecut în anul
376, sub presiunea hunilor, în sudul Dunării, în Balcani. Ei au primit din
partea romanilor permisiunea de a se aşeza în Tracia dar s-au răsculat
împotriva autorităţilor romane şi au pustiit Peninsula Balcanică. Sub
conducerea lui Alaric au ajuns până în Italia şi au jefuit Roma (410). Apoi
s-au aşezat în Spania unde au pus bazele unui regat barbar desfiinţat mai
târziu, în anul 711, de arabi.
Vandalii
s-au aşezat înaintea vizigoţilor în Spania, venind tot din Scandinavia. Împinşi
de vizigoţi, au trecut în nordul Africii, întemeind regatul vandal. Au fost
singurii barbari care au avut o flotă cu ajutorul căreia au trecut Mediterana
şi, în anul 455, au jefuit Roma. În 534 , bizantinii generalului Belizarie au
desfiinţat statul vandal.
Popoarele slave se aflau
în părţile răsăritene ale Europei şi au pătruns în Imperiul Roman de răsărit.
Printre migratori au fost şi popoare asiatice : hunii, avarii, bulgarii etc..
Hunii,
populaţie de crescători de vite nomazi, au întemeiat un imperiu în
Câmpia Panonică , acesta cunoscând apogeul sub conducerea lui Attila (434 –
453), subordonându-şi alte popoare migratoare : ostrogoţii, alanii, gepizii,
etc. După moartea lui Attila imperiul hun s-a destrămat.
Ostrogoţii,
supuşi ai hunilor, au redevenit independenţi după moartea lui Attila (453) şi
s-au stabilit, în anul 454, în Pannonia iar apoi, sub conducerea lui Theodoric,
au pătruns în Peninsula Italică, cucerind-o şi întemeind regatul ostrogot.
Theodoric a domnit 36 de ani dintre care 30 au fost ani de pace. După moartea
lui regatul ostrogot a fost cucerit de bizantini.
Gepizii
s-au separat de goţi în secolul al III-lea. Ei s-au alăturat hunilor,
împreună cu care au fost învinşi de Actius (451). După ce vizigoţii au părăsit
teritoriul dacic, gepizii s-au stabilit în Transilvania. În anul 567 au fost
nimiciţi de avari şi longobarzi.
Longobarzii
au abandonat Pannonia în 568, sub presiunea avarilor, şi au pătruns în nordul
Peninsulei Italice, cucerind de la bizantini Lombardia şi Tuscia, întemeind
regatul longobard din Peninsula Italică. Regatul a fost mai târziu invadat de
armata francă a regelui Carol cel Mare.
Avarii
au întemeiat şi ei un imperiu în Câmpia Panonică , întemeietor fiind hanul
Baian (sec. al VI-lea). Statul avar a fost distrus în anul 797 de francii
conduşi de Carol cel Mare.
Bulgarii
mongolici s-au aşezat în anul 681 în teritoriul lor actual dar au fost
repede asimilaţi de o populaţie slavă mult mai numeroasă.
Normanzii
, numiţi şi vikingi , veneau din ţările nordice şi erau de origine gotică.
Invaziile în direcţia estică au fost opera vikingilor din Suedia , numiţi şi
varegi. În 862 ei au întemeiat cnezatele Novgorod şi Kiev. În vest, normanzii
din Norvegia au colonizat Islanda, unde au organizat un stat. Rolon , unul din
şefii normanzilor, a primit, în 911, o parte din nordul Franţei cu condiţia să
o creştineze. Aceasta avea să se numească Normandia.
Anglo-saxonii,
pornind din nordul Germaniei, au invadat insulele britanice după retragerea
romanilor (401). În ciuda rezistenţei celţilor, Anglia a fost cucerită de aceştia.
Francii
au fost principalii beneficiari ai migraţiilor. Primul mare conducător care i-a
unit a fost Clovis (481 – 511). El a extins stăpânirea lor asupra întregii
Galii. Sub Carol cel Mare (768 – 814) statul franc a devenit un mare imperiu.
Carol a cucerit regatul longobard (774) , pe cel avar (797) şi pe saxoni (772 –
804). În anul 800 Carol cel Mare , aflat la Roma , a fost încoronat ca împărat
roman de papa Leon al III-lea.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Istorie. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!